29 iunie, 2010

Infuzii de zi

Sunt un om matinal, fotosensibil, care la prima geană a zorilor deschide brusc ochii.
Împrejur, e linişte, iar Lumea, încă ascunsă în cămările astrale.
Atentă la fiecare gest de desfacere din somn, Runa, ghemul pufos de viaţă, se trezeşte odată cu mine, invitându-mă la răsfăţ şi vânătoare de clipe în lumină. Până ne-om sătura şi de acest joc!
Ploaia nu s-a oprit, pur şi simplu nu vrea. Fie e darnică, inundătoare, fie a declarat război fiinţelor fără de solzi.
Paşi pe trotuar.
Picături uriaşe purifică drumul, de înaintea şi după trecerea paşilor ce singuri mă poartă acolo, în zona incomodă a martorilor nemărturisitori.
Ploaia caldă se amestecă cu florile teilor uriaşi, conturând o altă dimensiune în care, se face că, înot, dezinvolt, chiar în cupa cu ceai şi ambrozie a Bunului Zeu.
Pentru că sunt un om matinal, fotosensibil, mereu la pânda frontierei dintre lumină şi întuneric, disting mai lesne graniţa dintre privilegiu şi condamnare. Aşadar, Bunule Zeu, dacă tot m-ai invitat la micul dejun, învăţă-mă cuvinte noi, prin care să pot descrie frânturi din plutirea pe-trecerii dintr-un loc într-altul, din noapte în dimineaţă, din moarte în viaţă.

11 comentarii:

ZUGRAVU spunea...

Fara solzi zici?
hmmm ... discutabil!

Mag Dalen spunea...

Fără solzi, pe dinafară... nu m-am referit la cei generatori de constipaţii... existenţiale şi indiscutabile

ajnanina spunea...

deci pasesti prin ceai de tei... dulce si linistitor, chiar facut cu apa de ploaie :)

Mag Dalen spunea...

ajnanina, dintr-un unghi incomod, balta poate fi o infuzie de paşi grăbiţi, iar drumurile pline de gropi o colecţie de recipiente savante. :)

viviordan@hotmail.com spunea...

Draga Mag,
Am pornit in cautarea Pasarii Phoenix si am dat de tine. M-am oprit sa citesc cu nesat istoriile dulci-amarui atat de frumos lamurite in athanorul Domniei Tale si m-am foarte bucurat...S-ar zice ca suntem, pe undeva, surate, asa ca am sa cutez a te pofti si prin casuta mea virtuala de pe calatorprincersistele.wordpress.com. Eu si inorogul meu te asteptam si fagaduim ca vom mai trece, la randu-ne, pe/aici.

Mag Dalen spunea...

Viviana, te aştept oricând pe tărâmul Tarotikonului, mai cu seamă acum, că te-am înscris, cu litere-curcubeu în cercul "identitar" al Breslei Magilor.
Am aruncat un ochi peste textele tale şi m-am bucurat sincer. mulţumesc.

viviordan@hotmail.com spunea...

Cu plecaciune, om mai veni, de ne vei mai ingadui pe-aci... Mi-aduc aminte ca acu demult, sa tot fie de-atunci ani douazeci, te-am gasit intr-un poem ce spunea "Vrajitoare, surioare/Cu plete arse de soare/Cu ochii de inserare"...Erai una din tagma candva, nu-i asa? Mai demult, mai dedemult...Inima mea se, de regasire,veseleste

Mag Dalen spunea...

da, aşa se pare, şi aşa spune legenda... :)) că la lună nouă, în luna a noua, două surori în rochii de flori, să se reîntâlnescă pentru a renaşte, în cuvânt de aur chipul tainic al Marelui Faur.

viviordan@gmail.com spunea...

...Ca la luna noua/ Steaua franta-n doua/ Cu fire de roua /Impletite-n sase/ Ele o vor coase/Si de s-o-ntregi/Iar va straluci...
Asa e!

Mag Dalen spunea...

devine, din ce în ce, tot mai interesantus...

viviana spunea...

Da. La fel se vede si din coltul meu de oglinda...

Trimiteți un comentariu