28 iunie, 2011

TAROT Osho Zen - Etalare cu fluturi indigo

Are dreptate când afirmă că dacă „acasă” lucrurile nu merg bine, nici planul profesional nu excelează, dar şi eu am dreptate când spun că energia ei fiind la limită, are tendinţa de a se acuza inutil, de a se judeca şi de a atrage vina lumii asupra ei.

Îi spun să recitească ce mi-a scris – asta pentru a face apel la semnele evidente care argumentează cele scrise mai sus – şi pentru a descoperi pasajele în care se contrazice singură.

A venit timpul să-și acorde timp și mai multă atenţie, iar în clipa în care se va hotărî să construiască o relaţie, să dețină forța pentru a-și impune cerinţele şi nevoile, fără a se mai dilua în relaţia propriu zisă. Și-i zic:

- Care este aportul tău energetic într-un parteneriat? Te mulţumeşte statutul de executant? Sincer, nu cred. Iar dacă pe un plan eşti dispusă să accepţi anumite condiţionări, sufletul tău este mult mai pretenţios. Gândeşte-te la asta!

Am etalat, iar Tarotul a răspuns. Ceea ce va citi, simbolurile ce le va privi, reprezintă amprenta Sufletului său faţă de problema cu care se confruntă şi pentru care a solicitat consiliere : ... „partea sentimentală, împlinirea sufletească şi făt frumos călare pe cal alb”...

Dilema domniței stă sub trei mari semne: Viaţa anterioară, Umanitatea şi Existenţa, ceea ce se traduce prin faptul că este marcată de o karmă relaţională, ca 99% din populația contemporană a planetei.

Îi explic în cuvinte moderne, pentru a mă înțelege fără explicații suplimentare că poartă în subconştient un program, un softuleţ executabil, care îi pune în mişcare corpul cu întreaga pleiadă comportamentală, ceea ce o determină să „repete” parcă acelaşi film „relaţional”, care poartă în sine o enigmă, o cheie, pe care încă nu a găsit-o, chiar dacă a văzut pelicula de mai mult de patru ori.

Priveşte filmul, dar nu percepe mesajul. În momentul în care îl va descoperi, scurt circuitul/karma, se dizolvă iar acest aspect al vieţii ei se va linişti, luminându-se. Doar de ea depinde termenul de „rezolvare” a cazului. (de obicei, o evaluare a karmei se poate face prin analiza unei astrograme karmice). Și-i zic:

- Poți dezlega nodul gordian în această viaţă, sau mai poţi trăi vreo două pentru acelaşi motiv. Totul ţine de decizia ta interioară. Toate evenimentele din viaţa ta încearcă să scoată la lumină o structură la fel de veche precum călătoria sufletului tău în acest Univers. Interesant, nu-i aşa?

Lama Umanităţii vine în ajutorul ei, deoarece o învaţă că nu are voie să mai cadă în niciun complex de inferioritate. Îi propun să se accepte aşa cum este, pentru ca cei din jurul ei să facă acelaşi lucru. Și-i zic:

- Iubeşte-te şi treci de bariera autoimpusă dintre tine şi restul lumii. Te găseşti într-un timp al comunicării, a împărtăşirii bucuriei şi bogăţiei interioare, acest aspect, fiind o importantă etapă spre ceea ce tu îţi doreşti. Dar, aşa cum ţi-am spus, până nu îţi faci temele karmice nu vei primi „bonusul”. Te cramponezi prea mult, fiind atentă mai cu seamă la ceea ce primeşti, decât la ceea ce dăruieşti. A venit timpul să iubeşti necondiţionat, pentru că doar iubirea necondiţionată îţi va scoate în cale „broscuţa” care, atunci când va primi sărutul tău de graţie se va transforma în prinţul din poveste. Ai curaj şi modelează realitatea după chipul şi asemănarea ta, dăruieşte TUTUROR parte din sufletul tău, scoate din cămara inimii nestematele tainice şi vei vedea că în scurt timp, alte comori vor izvorî în locul lor. Fă din fiecare zi o sărbătoare, bucură-i pe cei din jurul tău, aşa cum visezi să-ţi bucuri iubitul. Tipul acesta de comportament va trimite o undă puternică celui care se va transforma în jumătatea ta. Nu mai proiecta mental şi nu mai trăi imaginar, coboară în lume şi lumea te va răsplăti. Făt Frumos de care ai nevoie locuieşte pe această planetă, nicidecum sub tâmpla ta. Înţelegi?

Îmi place că a folosit cuvântul „acasă”, fiind un cuvânt drag sinelui său superior, din moment ce el coboară în etalare prin lama Existenţei. Și-i zic:

- Prin jocul spiritual al Tarot, pe care l-am activat împreună, la cererea ta şi cu acordul ghizilor din dimensiunile subtile, sufletul tău îi transmite conştienţei tale că pentru el „acasă” nu reprezintă un loc fizic în lumea exterioară, aşa cum mintea ta proiectează, picurând în el durere, ci o stare de relaxare şi acceptare. Fiecare element din natură este partener în dansul magic al vieţii, iar tu vrei cu tot dinadinsul să te izolezi într-o celulă relaţională, în care să digeri asemeni unui urs în hibernare o stare de pseudo-siguranţă. Adună-te din toate zonele în care simţi că te iroseşti şi caută noi metode şi noi „ritmuri” după care să păşeşti înainte. Existenţa nu se poate lipsi de tine, iar tu, se pare că nu mai răspunzi „prezent” la chemarea sa.

ETALARE

Alte trei coordonate se desfăşoară dinspre sufletul domniței: Experienţa, Moralitatea şi Înţelegerea.

Tema lecţiei, iată, apare din nou. Trebuie să trăiască fiecare experiment din viaţă, fiecare relaţie, cu bune şi cu rele, având grijă să nu repete aceleaşi erori. Și-i zic:

- Erorile sunt date nu doar de o programare karmică, ci şi de una educaţională, de cultură, reprezentată de lama Moralităţii. Fără să conştientizezi faci apel, în detrimentul tău, la procese de conştiinţă, care nu mai au nimic în comun cu ceea ce ai devenit între timp. Ceea ce primești ca ”valoare” bruiază starea de aşteptare şi de credinţă că ceea ce ai făcut este ”conform(ă)”. Trebuie să transformi Moralitatea (pe care pui mare preţ), lama care ilustrează suma ideilor rigide, ideilor preconcepute, plantate de o educaţie severă, generatoarea de alb şi negru, cea care blochează celelalte culori sau tonuri de gri... Este foarte uşor să facem pe lupii moralişti, dar întotdeauna se vor găsi pentru noi înşine alţi lupi, mai mari, mai cruzi şi mai moralişti. De câte ori apare această lamă în etalare eu recomand celui ce-l reprezintă să-şi upgrad-eze Constituţia Personală, codul moral și deontologic, deoarece în situaţia nou creată, normele vechi nu îl mai ajută absolut deloc, din contră: la timpuri/situaţii noi, atitudini noi, altfel conservatorismul poate aduce prejudicii.

Uite, tot ce se întâmplă în jurul nostru se schimbă mai repede, decât capacitatea noastră de a ne adapta acestor schimbări. Sunt sigură că şi tu, la rândul tău, te-ai schimbat, dar nu suficient, pentru a depăşi fără o uzură interioară prea mare această încercare. Eliberează-te de vechile principii, de valorile care te ţin încă legată de un anumit mod de a evalua situaţia!

În planul evident, exterior, se confruntă cu propriile iluzii, construindu-și singură turnuri de fildeş sau, după caz şi preferinţe, colivii de aur. Are, se pare, vocaţie de damnat, iar atunci când nu are judecători aspri, se autoflagelează prin izolări forţate la domiciliu. Este o eschivă! Viaţa pe care o aşteaptă, şi de care ai nevoie, este dincolo de gratiile imaginare. Problema e că a uitat ce senzația de Libertate, de zbor, dar zborul sufletului pe care-l ţine încătuşat, este la fel ca… mersul pe bicicletă. Și-i zic:

- Curaj, deschideţi aripile şi vezi ce se află în lumea mare, reală şi plină de surprize. Ştiu, aduce cu un sport extrem, dar experimentul merită tot efortul.

Motorul problemei este sub semnul Schimbării, se găseşte într-o perioadă de „probe”, nimic nu se aşează, nimic nu se coagulează, totul e un vârtej nebun. În astfel de cazuri… Și-i zic:

- Foarte bine! Înseamnă că lucrurile se mişcă, dar nu lăsa doar lucrurile să se mişte, ci pune-te şi tu în mişcare, mişcându-le şi aranjându-le aşa ca în poveştile ce le citeai odată. Înţelegi? Renunţă la atitudinea de pasivitate extremă şi nu aştepta totul din „senin”. Ia parte la schimbare, fii schimbare însăşi. Ai invocat schimbarea, ce faci cu ea?

Devenirea ei din acest demers este o metamorfoză benefică, ilustrată de Inocenţă. Tot ceea ce a trăit, întreaga experienţă, de care într-un fel sau altul este mulţumită, trebuie anulată, sau mai bine spus va fi anulată. Va da un „restart”! J Și-i zic:

- Această comandă magică este cheia, iar inocenţa, noua stare de graţie născută din experienţe profunde ale vieţii va fi ca unui copil, fără ca tu să fii copilăroasă. Înţelegi? Pentru a avea sorţi de izbândă, în toate planurile, trebuie să priveşti lumea prin alte lentile, prin lentilele unui copil curios şi pus pe şotii, pe experimente. Joacă-te, şi adu-ţi aminte câte minunăţii nu le-ai descoperit, ca fetiţă, în jocul „de-a adevăratelea”...

STRATEGIE

Urmăreşte şi meditează la trei atribute: Răbdarea, Epuizarea, Transcederea Iluziei.

Aşadar, tot ce i-a rămas de făcut este să aştepte, lucidă şi răbdătoare. Se găsească într-un proces, într-o manifestare a unei desfăşurări de evenimente, asupra cărora nu poate interveni. Și-i zic:

- A aştepta nu este sinonim cu a renunţa, dar nici acţiunea plasată într-un moment nepotrivit nu ar rezolva mare lucru. Din această poveste vei ieşi un alt om, din acest somn greu în care nu ai acces la butoanele de comandă. Cheia problemei tale se reduce la răbdare; ai avut până acum, trebuie să ai şi de acum înainte. Maniera în care te postezi în tabloul actual al vieţii tale te-a obosit, ţi-a consumat toate resursele. Eşti foarte, foarte obosită. Nu e nimeni de vină, ai înţeles asta! (sper). Mesajul acestei lame nu se referă doar la munca excesivă, de care eşti pe deplin conştientă, ci şi la toate modalităţile prin care îţi construieşti rutine sigure, dar nenaturale, în încercarea exagerată de a evita haosul şi spontaneitatea din viaţa ta. Dar viaţa nu este o afacere, cu un plan bine structurat, ci un mister care trebuie trăit. Întâlnirea noastră poate fi şi semnul că a venit timpul să te odihneşti, profund, adevărat. Să te rupi o perioadă de zona energofagă, care îţi diluează forţa vitală, care îţi contaminează valorile şi te înstrăinează de adevărata ta esenţă. Vrei o relaţie, dar ai suficientă energie pentru a o susţine? Sau, îţi doreşti relaţia ca pe o terapie, în care tu să fii tratată de oboseală, care nu are nimic în comun cu relaţia în sine. Aminteşte-ţi de iubirea necondiţionată. Dăruieşte şi vei primi, întreit!

Nu mai trăi în minte, nu mai raţiona totul, pentru că rişti împietrirea sufletului. Dă-i şi lui de lucru, pune-l în mişcare!

Și-i mai zic:

- Aşadar, răbdare, odihnă, primenire interioară care se va oglindi în exterior, încredere în sine, participare la lume şi doar apoi, invocă-ţi ursitul. Primeneşte locul unde vrei să-şi facă dragostea cuib! Nu este uşor, dar nimeni în această lume nu a promis că devenirea se face instant (decât în cazul marilor iniţieri, dar acolo, durerea renaşterii este şi mai mare... ). Cu un nou sistem de valori şi valorificare personală poţi privi din nou în jurul tău, şi vei fi surprinsă că dincolo de realitatea ce o ştiai tu, există o altă, mai profundă, mai dinamică şi mult mai generoasă. Transcederea Iluziei trebuie să pornească din interior spre exterior, iar în interior se pare că ai mult de lucru, mai cu seamă la dărâmarea închisorilor propriilor iluzii, care în afară de câteva halouri, nu îţi oferă decât promisiuni deşarte. Pentru a-ţi fi bine de aici înainte, trebuie să faci deosebirea dintre vis şi realitate. Este dificil, dar nu imposibil!

ALCHIMIA

Dorinţa ta se va împlini. Ceea ce doreşti te aşteptă într-un dans frumos, în marea sală de bal a Lumii. Dar, chiar dacă face parte din destinul tău, tu trebuie să te îndrepţi către marea întâlnire. Când vei fi faţă în faţă cu ursitul, te vei mândri de tine, aducându-ţi aminte de toate victoriile interioare şi exterioare. Fii lumină, dăruind lumină!

Etalarea s-a închis, iar tălmaciul închide la rândul său fluxul magic al cărților. Închiderea lor, deschide izvorul de lacrimi din ochii verzi-căprui ai domniței frumoase și triste, care fără cuvinte îmi cere adăpost pentru câteva clipe. O țin în brațe, ca pe un copil și, pentru a-i liniști zbuciumul, încep a-i des-cânta suspinele transformate în fluturi indigo, nevăzuți de ochi de om:

Cercul de lumină, aproape s-a închis,

E locul și timpul să-ți întâlnești ursitul

Totul în jur e magic, este atât de diferit,

De tot ce până-acum ai mai trăit.

Nici cerul nu mai e al stelelor, ci…

01 iunie, 2011

4 de Cupe cu Marea Lehamite


Ieri, mi-am făcut timp și m-am uitat la televizor. Fac acest lucru atunci când vreau să văd cum se mai prezintă spectrul fobiilor colective: moarte, viol, foame, accidente, invidie cu gelozie, patimă cu răzbunare și, peste toate, făgăduințe hedoniste ce au ca punct central curul omului.
Dilema marcantă a zilei de ieri, e de fapt o trilemă, generată de o alegere grea: cu ce să începi pentru a fi în rândul lumii? Să mănânci un castravete cu e-coli, să te sinucizi cu un rucsăcel legat de spate și plonjon în vârtej de apă curgătoare sau să te lași mușcat de o căpușă? Și dacă faci toate acestea, când îți mai rămâne timp să mergi în club să te distrezi ”pe cinste”?
Și iată cum, liniștea existențială poate fi spartă în mai mult de trei cioburi, motiv pentru care alte întrebări sar speriate din suflet: cine sunt, dacă simt așa, cu ce număr intru în vibrație și care este antidotul?
Toate nemulțumirile se adună în cupe, nu-i așa? Iar în momentul în care nu-ți mai trebuie nimic, presupune o suprasaturație, mai mult de trei măsuri (omenești) – așadar 4 cupe cu: nu vreau, nu am chef, totul mă agresează și totul mă deprimă. Din toate relele, câte un picur, acumulat fără discernământ și fără măsură. Antidotul în cazul acesta este simplu (dar dificil de aplicat): anularea acestor depozite ”ne-prețioase” care otrăvesc liniștea și starea de grație.
Este greu să fii în echilibru când în jur sunt atâtea ”pericole” prefabricate, dar asta nu te scutește să nu lupți pentru zâmbetul tău.
Celor care îmi spun, în lehamite, că s-a întors lumea cu sus-n jos, le tai în două această teorie. Dacă ar fi așa, ar fi în toate o logică, chiar dacă una a răului, un flux pe care poți plana spre Lumină, indiferent de legea busolei.
Suntem martorii unui sistem-melanj, asemănător plaselor de camuflaj. Din acest motiv, Lumea generează ”paradoxul”: omul mic cu pretenții mari și omul mare fără pretenții; artistul cu har fără aplauze și afonul cu milioane de fani; omul bun izolat/alungat și omul fără scrupule promovat; miracole fără finanțare (europeană) și drame sponsorizate cu milioane de euro; ș.a.m.d.
4 cupe este marginea prăpastiei personale, pentru că totul este personal. Grupul, în acest caz, reprezintă oglinda mincinoasă, care deformează și condiționează.
Sparge oglinda, închide televizorul și luptă pentru ceea ce știi că te reprezintă!