10 februarie, 2020


Frumuseţea este un dat, de la codul mamaiei şi-al lui tataie, codul genetic, se subînţelege (că cel al lui da vinci s-a epuizat din stoc, anul trecut) şi mai este dat de ursitoare şi câteodată de unii factori oculţi (sau inculţi, după caz). Ideea e că ţi s-a dat, sau nu ţi s-a dat, iar asta rămâne de constatat, pe cont propriu, în faţa oglinzii!

Dacă eşti fericita posesoare a frumuseţii, lumea te numeşte Frumoasa, deci nu ai stresuri estetice, doar că, apare la un moment dat dilema, criza existenţială, generată de întrebarea întrebărilor "care este cea mai frumoasă din ţară?" Din acest moment lucrurile încep să se complice, în sera orgoliului răsar complexele de inferioritate, iar Frumoasa are frisoane la gândul unui proces de comparaţie... Problema nu rămâne pe loc, ci se complică și mai mult, pentru că Frumoasa ajunge la concluzia că e urâtă!

Frumuseţea este un atribut suprem, deci un dar divin, iar vocile pioase rostesc cu speranţă de tip fanatic, evident, din înţelepciunea altora, că frumuseţea vine din interior.
Alte voci, zic şi ele că frumuseţea ar veni din interior, doar că este vorba în acest caz de interiorul... cabinetului de estetică, știți, locul acela în care toată lumea se duce să arate la fel..! Undeva, tot e un consens în lumea asta...

După tratarea dilemelor cu un anticearcăn principial, Frumoasa încearcă să se relaxeze citind la întâmplare câteva reviste destinate femeilor, evident frumoase. Speranţa într-o viaţă perfectă i se prăbuşeşte la impactul cu fotografiile de pe instagram, siteurilor cu diete, miilor de produse de înfrumusețare, activităților sportive în forță. 

Vine o zi când Frumoasa se îndrăgosteşte şi se mărită şi face copii frumoşi, care poartă mai departe genele mamaiei şi ale lui tataie. Nu mai are timp de ea, iar în cultura în care a crescut oglinda este considerată un obiect frivol, care aduce ghinion dacă stă lângă mașina de spălat sau aragaz.

Nimeni nu îi mai spune că este frumoasă, cu atât mai puţin soţul care o dispreţuieşte pentru că așa a văzut la el în bătătură când era mic și traumatizat și care devine extrem de irascibil când îl roagă, de fentă, să-i dea niște bani să meargă la coafor. Și iarăși începe povestea banilor, care cum, cât de la cine...  
În timp, soțul se desperecheză de ea și alege să se mute confortabil și hormonal cu alta, căruia, e drept, nu îi dă bani să meargă la coafor, ci să-şi deschidă unul...

Viaţa Frumoasei nu mai are sens, se plimbă aiurită prin casa goală şi se împiedică de oglindă, de fapt de identitatea pierdută.
Îşi aduce aminte că frumuseţea este un dat, de la mamaie şi de la tataie ai ei, dar ca orice dat trebuie preţuit şi adaptat marilor schimbări interioare. Deschide câteva pagini de google şi-şi încearcă norocul, formând la întâmplare un număr de telefon al unui salon de înfrumusețare:
- Bună ziua, aş dori o programare.
- Bine-nţeles. Spuneţi-mi, vă rog, numele pentru a vă introduce în baza noastră de date...
- Frumoasa!

15 ianuarie, 2018

un deceniu de uimire și recunoștință - tarotikon

varcpsychictarot.co.uk
În ultima vreme, ca într-un laitmotiv, discuțiile, indiferent cu cine, se rostogoleau din senin către arhetipuri, spre latentele și nebănuitele însușiri magice din fiecare, către spectacolele în care explicam pe înțelesul meu, de acum 12 ani, semne, esențe, simboluri. Prea multe aduceri aminte și întrebări despre predispoziții și capacitatea de a înțelege destinul, în nevoia nemărginită de divinitate diferită de nevoia, la fel de omenească, de divinație! Și, cum se întâmplă în astfel de cazuri, din cuvânt în cuvânt, mi s-a făcut, brusc, brutal, dor de Tarot, de mine în conexiune cu Tarotul...

Am deschis emailul tarotikon, în inbox peste 200 de mesaje necite. Am dat căutare pe google după blogul tarotikon și, consternată, am realizat că nu l-am mai deschis de 3 ani de zile!!!
Unde am fost și cu ce mi-am măcinat timpul și energia, nu are rost să înșir povești cu final ambiguu și impersonal...
Preț de câteva minute am simțit că am ajuns ”acasă, de Sărbători”, într-o casă astrală, la propriu, cu pereți organici, vii, împodobiți cu șiruri curgătoare de simboluri ale unui limbaj neștiut, încă, în această dimensiune!

Așa că, redeschid cartea, nu lama imprimată cu simbol, ci pagina cu cuvinte tipărite, îmi reiau studiul pentru înaintarea în practică! Tarotul presupune mult studiu și mult mai multă practică, disciplină personală și rigoare spirituală, ca în oricare artă care se transformă în știință,  ca pentru oricare curs și discurs capabil să transforme con-științe.

Nu am un pronostic bun în ceea ce privește acceptarea acestei căi de cunoaștere personală în societatea românească, nici în cea de acum și nici de peste 100 de ani, pentru că la nivel ”macro” înțelegerea este ”micro”...
Dintotdeauna, Tarotul s-a adresat inițiaților, celor care dețineau informațiile de bază despre mecanismele de funcționare ale lumii, lunii, cerului, omului, a tot ce este viu, vizibil, invizibil, interior,  exterior ființei.
Pronosticul nefast e un detaliu care nu mă descurajează! La urma urmelor, este amuzant să colecționez reacții din spectrul consternării, al negării sau din cel al temerilor atavice!
Deschid cartea și, din când în când, voi scrie câte-un text, aici, pe blog, despre firele care compun textura unei arhive în care Cineva a concentrat esența naturii umane din totdeauna, pentru totdeauna.

În 2018 voi studia Iubirea, pentru că este un subiect la modă, însă confuz, greoi, obositor, obsesiv, restrictiv, teoretic, efemerid, omniprezent, generator de situații absurde, ridicole, copleșitoare, separatiste.
Îmi voi face timp și pentru asta și, în mod special, pentru ceea ce prețuiesc și iubesc cu adevărat! Pare ușor, însă...   


varcpsychictarot.co.uk

22 martie, 2015

10 de bâte, adică mult zgomot pentru nimic

  Sau prea puțin, pentru a ascunde nimicul care te înconjoară, reprezentat de 99% din conținutul vitanjabil al postărilor de pe rețelele de socializare.
  Sau lupta sub stindardul unor zei închipuiți și efectul ”strategiei de 3 lei a like”-ului pe facebook. Bătuta pe loc în ghetoul virtual.

  Semnalul impedimentelor, 10 momente în care corpul refuză să mai preia minciuna din interiorul ”divin” și te trădează cu nesimțire, fără nicio jenă și fără avertisment.

- Încă 10 cuvinte goale de conținut și alte 10 dependențe, plus alți 10 indivizi care copiază din cărți și pozează în maeștri ai diseminării
- 10 noi rețete/ proceduri absurde care promit distrugerea ”cordelinelor” energetice.
    
    Pentru a înțelege vibrația acestui semn, alege o zi oarecare din viața ta și recapitulează 10 ore din 24 posibile în care îți risipești energia cu plictisitoarele și infinit neconvingătoarele 10 trucuri prin care insiști să demonstrezi distrușilor din jurul tău că ai tot ce îți dorești, mai puțin ceea ce ai cu adevărat nevoie
   Pentru cei care vor să înțeleagă greutatea acestui semn să se gândească la Atlas și la bolta cerească, aceeași greutate cu care ars de duhul greu al plictiselii, încerci să mai să mai fentezi o zi plictisitoare din viața ta plictisitoare.

mult, prea mult zgomot pentru o atmosferă atâtă de anostă, adică 10 de bâte.
Fugi și apasă butonul AS!