25 noiembrie, 2008

Tarotul, Pionerii, Romania!

De două săptămâni poporul român se pregăteşte pentru intrarea, supravieţuirea şi ieşirea din Marea Criză economică. Toate canalele mass media invită exaltat la moderaţie şi la achiziţia de produse made in romania. Doar atât şi trece?!

Vrând-nevrând (anulând, desigur, contuziile subliminale), tipul acesta de mesaj activează pionierul din mine (pionierul este copilul-patriot de odinioară, care purta o crăvăţică roşie prinsă cu un inel din plastic transparent, o băscuţă cu o insignă în frunte, o curea bej cu cataramă şmecheră ce ţinea bine pe corpul pirpiriu o fustă bluemarin plisată – sau după caz o pereche de pantalonaşi de aceeaşi culoare pentru pionierii băieţi. Ei se salutau teoretic cu voiosul “tot înainte”, dar doar la şedinţele de detaşament, ridicând mânuţa dreaptă în sus, pentru că în civilie îşi adresau servusztok sau ciao...).

Aşadar, copilul patriot din mine, cel care s-a încăpăţânat să nu mă lase să mă desprind de ţara-mamă, ancorându-mă într-o realitate absurdă şi duşmănoasă, a trecut ieri din nou, la atac: fă ceva pentru ţara ta, pentru poporul care se perpeleşte la focul mic al marii crize.
Am construit rapid un desfăşurător al posibilelor activităţi pioniereşti:
- muncă voluntară, dar asta fac de când mă ştiu: bifat
- adunat castane şi ghindă, dar deja suntem în extra.sezon: nebifat sau pas
- colectat borcane, sticle şi maculatură, activitate care o desfăşor constant din principii eco: bifat
- ajutat bătrânii la traversarea străzii: hei, aici lucrurile se complică, pentru că sunt foarte mulţi bătrâni. Populaţia ţării a îmbătrânit, pentru că tinerii care nu au avut şansa să poarte cu pasiune şi convingere crăvăţica roşie cu tricolor au roit-o de mult de pe platforma carpato-danubiano-pontică şi se reproduc în coloniile de pe alte meleaguri. Logic, eu trebuie să preiau parte din sarcinile lor civice, revenindu-mi un număr exagerat de bătrâni pe care trebuie să îi trec strada... Analizând la rece, apreciez că acest gen de activitate poate fi omologată ca meserie de sine stătătoare, traverseur de bătrâni, respectiv de criză şi retrospectiv de bătrâni în criză: cruce

Chestiunea în sine este mult mai dilematică decât credeam. Sunt în criză de idei şi soluţii, deci criza mi-a contaminat sectorul privat al deciziilor: alarmă!

Nu spun că este bine, dar nici nu trebuie exagerat. Aştept, însă, într-o postură infantilă mesaje ce oferă soluţii pentru intrarea+ieşirea din criză, făcându-se apel la fair-play, la frăţietate, sprijin reciproc, compasiune şi credinţă, pentru că unul fără altul (indiferent de numărul de indivizi ai comunităţilor vizate) este foarte greu, cu sau fără componentele crizei economice. Însă strategii lumii întârzie să facă apel la omenesc, firesc şi lumină. O fi şi asta o strategie!

Toată şarada stă sub semnul Arcanei Mici : Cinci de discuri, a cărei semnificaţie se reduce la faptul că este mai bine să nu faci nimic decât să depui multe eforturi şi, până la urmă, tot să nu obţii nimic.
Aşa că, în ciuda tuturor ostilităţilor, îmi păstrez calmul şi rămân într-o uşoară relaxare de toamnă-iarnă, consumând din imunitatea împotriva îndoctrinării dobândită de pe vremea când eram pionier.

PS din strategia naţională: viitorul nu ajunge prea repede la noi, pentru că am măiestrit arta de a ne pune singuri beţe-n Roată.

4 comentarii:

cabinet spunea...

la partea cu viitoru' care nu ajunge repede la noi te-as contrazice putin: ajunge insa intotdeauna fragmentat iar unele piese de puzzle ajung mai repede decat altele :)

Mag Dalen spunea...

da, e ca in povestea aceea in care un şerpaş conducea un grup de alpinişti. după ce au parcurs o parte din drum, s-au oprit. şerpa nu se mişca din loc. "ce s-a întâmplat, nu mergem mai departe?" a întrebat un alpinist. "nu", a răspuns şerpa, "nu se poate, pentru că sufletul a rămas in urmă; trebuie să-l aşteptăm"...

Anonim spunea...

Viitorul si-l face omul cu mana lui. Daca te ocupi o viata intreaga cautandu-ti viitorul, ai trait degeaba. Orice om se naste, traieste si moare. Viata este o incercare pentru fiecare dintre noi. Exista oameni fara ocupatie si fara credinta care cauta ceva ce nu merita cautat. Credinta in Dumnezeu e salvarea noastra, restul e prostie. Cine credeti ca e mai fericit, cel ce cauta sa afle viitorul sau cel ce traieste prezentul facand voia Domnului si cautand viata cea vesnica ?

Mag Dalen spunea...

(pentru Anonim)Pentru a-mi calibra răspunsul, te rog descrie-mi ce înţelegi prin "voia Domnului", respectiv, prin "fericire" şi "prostie"? Am recepţionat unda, uşor mustrătoare, care atinge specificul distorsionat al Tarotului, acela prin care această practică de divinaţie nu are alt scop decât detectarea pe radarul prezentului, viitorul.
Absolut totul se reduce la un singur drum, la un singur vector...

Trimiteți un comentariu