03 noiembrie, 2009

magul chilian

În foşnet plăpând şi parfum hipnotic, întruna din acele zile în care zeii decid să se întâmple minuni şi în lumea îndepărtată a oamenilor, în chilia tânărului Mag Chilian a intrat un arici.
Recunoscând pe marele deţinător al secretelor universale, Magul se închină celui-al-cărui rost în naşterea Lumii a intrat de-mult-de-tot în legendele murmurate în nopţile cu Lună plină, de el însuşi, puilor de om.
Uimit şi bolnav de singurătate, asemeni Dumnezeului incapabil să-şi desăvârşească Creaţia doar prin propriile forţe şi proiecţiile aurii, îl întrebă:
- Cine sunt eu, pentru a primi în chilia mea chiliană pe marele sfătuitor al Creatorului?
Dar, ca şi-Atunci, la facerea Lumii, ariciul nu a rostit nici-un cuvânt, dar, tot ca şi-Atunci, a aruncat peste chilia tânărului mag vrajă în vârtej purpuriu din raze crude-de răsărit şi vrajă în vârtej indigo din raze coapte-de-asfinţit, ce-au prefăcut, pe dată, chilia-n câmp de maci, iar pe mag, întrun cântec.
- Eşti cel care mă va-ncânta, a răspuns, mai apoi, marele sfătuitor al bunului Dumnezeu, ieşind în foşnet plăpând şi parfum hipnotic, trăgând după el trena câmpului cu maci şi chilia chiliană, acolo, acolo Sus...


Un comentariu:

Florin Chilian spunea...

Multumesc pentru grija.
Florin Chilian

Trimiteți un comentariu