ABRACADABRA

Fascinaţia faţă de magie este alimentată de întregul ei arsenal: instrumentar, personaje, costume şi incantaţii, toate desfăşurate într-un mediu retras de ochii lumii.
Cea mai cunoscută formulă asociată cu magicianul sau iluzionistul care scoate din joben iepuri albi şi porumbei a fost, este şi cu siguranţă va rămâne ABRACADABRA. Omniprezenţa sa nu are nici o legătura cu aspectul comercial (brandul abracadabric) ci prin forţa conferită de invocaţia sa.

Chiar dacă apare în reclame publicitare sau în cărţile de poveşti pentru copii, ABRACADABRA este o autentică formulă magică, obţinută prin contracţia unui blestem din limba ebraică (abreg ad habra „îndreaptă-ţi fulgerul (chiar) spre moarte”), care era purtată/folosită ca talisman împotriva bolilor şi a altor rele. Puterea ei numenală rezidă şi din faptul că era scrisă sub forma unui triunghi răsturnat, simbolul cupei ce captează forţele benefice ale cerului.

In limba ebraică acest cuvânt era format din nouă litere, număr magic, care se regăseşte şi în repetarea, de nouă ori, a primei litere din alfabetul ebraic. Secta gnostică a lui Basilide, răspândită în Siria din secolul II î.Ch., punea acest cuvânt în legătură cu Abracax, reprezentând unul din numele zeului Mithra.

În limba greacă, acest nume este compus din 7 litere – cifră a totalităţii cosmice. Acest simbolism rezultă şi din transcrierea numerică a literelor (1+2+100+1+60+1+200) care însumează cele 365 de zile ale anului. Formula a avut o largă răspândire în lumea antică şi în Evul Mediu.

E posibil ca pe teritoriul Daciei ea să fi pătruns după cucerirea romană, fie în formă de filacteră (formula magică scrisă şi purtată la gât), fie sub formă iconografică: fiinţă fantastică având cap de cocoş, corp uman şi şerpi, în loc de picioare. Deşi cel de al V-lea Conciliu ecumenic a combătut vehement practica purtării talismanelor şi filacterelor de către creştini, ele s-au bucurat de o largă circulaţie în întregul Ev Mediu românesc, nu numai printre mireni, chiar şi în rândul clerului. Aşadar, să rostim cu atenţie fiecare cuvânt, pentru că tot ceea ce spunem, rămâne în jurul nostru, într-o Pelerină Invizibilă care, după caz, ne conferă putere sau, după caz, durere.